Cand luna se culca intre nori
Ca un ou in cuibar
Lumina de-argint aprindea pentru noi
Pe-al nemuririi altar

Astri pereche ne-ajungeau din veacuri
La ceasul cel scris de timp
Si, veghind cu raze din alte meleaguri,
Ne privegheau zambind.

Ridica-ti, copile, fruntea spre cer
Sa vezi ale boltilor taine
Unde stele tacute se nasc si pier
Potrivind ale vesniciei haine.

Si lasa-ti gandul sa plece alene
Si inimii sa nu-i pui hotar
Si ma simte gandind langa tine
La tot ce nu e in zadar